DINAMIC – Tandretea diminetilor noastre……

Usa se deschide neasteptat si in prag esti tu… Da, chiar tu…

Parca morocanoasa, cu ochii carpiti de somn, incruntata. Da, esti tu, “nesuferita” diminetilor mele, orbita ca de fiecare data de lumina ce inunda prin geamul nemilos. Tu care imi dai insomnii noaptea si stari de visare ziua. Chiar tu!…

De asta data am tinut minte, asa ca te astepta cana de cafea aburinda, pe masuta de alaturi. Te privesc cu ochi mariti de bucuria de a te revedea. Ca de obicei, nu scot un cuvant si pe chipu-mi se asterne zambetul acela tamp, cu care tu te-ai obisnuit deja…

Iar nu am aruncat gunoiul si iar nu am spalat vasele. Iar mi-ai reprosat insa m-am obisnuit si continui sa-ti zambesc. Oare mi s-a schimbat zambetul? Sau ar fi trebuit sa nu ma obisnuiesc si sa actionez in consecinta? Nu. Nu imi raspunde, ca stiu… Si zambesc.

Vii spre mine si departez picioarele… Dar este doar pentru a-ti face loc pe canapea, niciunul din noi nu s-ar fi gandit altfel. Stiu.

Te asezi si te uiti la mine… Prin mine. Apoi… parca ti-ai aminti ceva… Duci cana de cafea la gura si sorbi o inghititura. Te rasucesti pe jumatate si deschizi laptopul. Messenger…

“Puta mea!… Cine o mai fi si asta?” iti aud intrigarea si apoi aud cum incepi sa tastezi cu repeziciune.

Eu imi termin linistit tigara si strivesc varful chistocului de scrumiera. Intre timp tu te-ai asezat mai comod, te-ai intins cu burta in jos, cu fata spre laptop si cu un piciorus asezat delicat pe pieptul meu. Iti mangai piciorusul si il sarut.

Deschid gura, spre a-ti lasa degetele sa ma patrunda. Si sa le sarut… “Am calcat pe jos desculta” imi spui si iti retragi repede piciorul. De parca m-ar fi interesat… Te trag mai peste mine si ma bag si mai sub tine. Iti sarut coapsele, iar limba mea te umezeste usor… “Mmm… Imi place… Acum pupa-ma!” imi mai zici tu si te intorci cu fata la mine.

Ne pupam si ne sarutam indelung… “Dezbraca-te!”, imi zici si ma dezbrac. Imi place cand stau gol in fata ta, cand tu te uiti la mine, iar eu nu stiu ce sa spun…

Iti plimbi usor o mana pe deasupra mea, mangaindu-mi usor burta, buricul, picioarele, erectia… Apoi te asezi deasupra mea si in jurul meu…

Asta a fost ieri si sper ca va mai fi…

* * *

Aceasta postare am considerat-o o continuare fireasca la Static – natura moarta si la Tandretea unui nes – doua articole care mie unul mi-au placut mult dar care, fiind mai de la inceputurile acestui blog, au scapat multora…

Sper sa va placa.