La vremuri noi, tot noi. Despre nevoia de oameni noi…

DESPRE COLAPS – Invitatie la dialog
Asa ca va intreb: o alta directie, oare nu exista?

********************************************************************

Am aruncat o privire peste reactiile aparute in urma alegerilor de duminica.

Fata de alegerile din toamna, liberalii au scazut nu mult, ci chiar foarte mult as putea spune. Si asta in conditiile in care practic au fost singurul partid de opozitie, adica nu ar fi trebuit decat sa creasca. Asa ca acum lupta in interiorul PNL este de care pe care. Se fac alegeri in filiale, dar se si vehiculeaza tot mai intens debarcarea lui Crin si eventuala inlocuire a acestuia cu Tariceanu.

Analistii politici au inceput sa observe – destul de timd deocamdata – ca PSD si PRM castiga Bucurestiul. Dar, domnilor, lucrul acesta s-a putut observa inca de la locale, cand Sorin Oprescu a devenit primar general.

In acelasi timp, Frontul Salvarii Nationale (FSN-ul, da!) – desi nu o spune nimeni – a castigat detasat alegerile. Degeaba isi arunca unii altora diferite injurii prin presa si degeaba se acuza intre ei de fraudarea alegerilor – PDL si PSD sunt impreuna la guvernare.

In alta ordine de idei, un studiu intitulat “Declinul participarii la vot în România. Doar jumatate dintre participantii la vot din ‘90 mai sunt astazi interesati sa voteze” a fost lansat in urma cu aproximativ o luna de catre Institutul de Politici Publice. Daca in 1990 prezenta la vot era de 86% (va vine sa credeti?), in 1992 si 1996 aceasta a scazut la 76%, in 2000 la 65%, in 2004 la 58%, ajungand in 2008 la 39%. In 2009, s-au prezentat la urne pentru alegerile europarlamentare 27,21% din alegatori.

“Rezultatele alegerilor în viitor devin tot mai imprevizibile, iar legitimitatea alesilor si a structurilor institutionalizate pe care acestia ar trebui sa le reprezinte devine tot mai fragila”, declara tot atunci directorul adjunct al IPP Adrian Moraru.

Asa ca europarlamentarele din acest an au reprezentat cel mai bun prilej pentru reintrarea in scena a unor personaje precum Vadim Tudor sau Gigi Becali, dar si pentru “lansarea spectaculoasa” a altora, vezi cazul Elenei Basescu.

Tot acum este probabil si cel mai bun moment sa ne intrebam ce vom face in continuare. Ce se va intampla in urmatorii ani cu politicul de la noi din tara? Pentru ca – pastrand acelasi trend descendent de pana acum – peste maxim doisprezece ani nu va mai fi nevoie sa deschidem sectiile de votare.

Criza politica din Romania a ajuns la nivelul ei maxim de pana acum. Mai rau de atat nu poate fi decat colapsul.

Iar in tot acest timp, cei care ar trebui sa faca ceva in sensul asta par mai degraba preocupati sa-si arunce mortul, unul in curtea celuilalt si sa isi vada de lupta lor pentru ciolan. Sa nu ne plictisim, ne mai arunca si noua cate un oscior de ros, cate o stire bomba. “Derbedeul dracului” ne-a impartit pe toti in doua tabere, pro si contra Ciutacu. De parca de la el ar fi inceput si tot la el s-ar fi sfarsit lumea.

Pastrand aceeasi directie, colapsul politic e tot mai evident. Asa ca va intreb: o alta directie, oare nu exista?