INGERI SI DEMONI
Orice om are un inger si un demon. Si amandoi – in felul lor -au grija de el. Eu mi-am cunoscut diavolul. Avea chipul unui om de patruzeci de ani. Chelie, cu doar cateva fire de par in crestet. Ochii mari adanciti in orbite, tristi…
– O sa ma futi?
– Eu? Nu, mi-a raspuns el zambind… Dar o sa tot fii futut, mi-a mai zis cu un inceput de ranjet…
– Si ingerul meu? am mai intrebat si el a inceput sa hohoteasca.
– Ingerul tau?? Care, din cati ai alungat?…
– Si eu?…
– Tu? si-a ridicat mana si a lasat-o imediat sa cada, asa, ca o lehamite parca.
A disparut atunci si nu l-am mai vazut vreodata…
This entry was posted on Iunie 17, 2009 at 2:20 am and is filed under NOI, Virtual Insanity with tags absurd, amor, ANTISOCIAL, autocunoastere, cinism, cinism divin, demoni, dragoste, ganduri, ingeri, ingeri si demoni, intrebari, iubire, nebunie, NOI, prostitutie, tandrete, Virtual Insanity. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.
Iunie 17, 2009 la 6:11 pm
Poate ar trebui sa incerci ca la 40 sa nu ai ochii tristi…
Iunie 17, 2009 la 9:56 pm
e de preferat ca , incetul cu incetul, sa`ti cunosti toti demonii.niciodata nu vei stii care te mai pandeste la urmatorul colt 😉
Iunie 17, 2009 la 10:05 pm
Poesis, incerc 🙂 Daca-mi permiteti rectificarea… La 31 😀 Dar multa lume ma intreaba „Doar atat?”… Recunosc.
Alex`andra, dar oare cati or fi?