Sinuciderile unui las -IV-

Pe post de motto:

Qui dit Amour  et dit les gosses,
Il dit toujours et dit divorce.

Stromae – Alors On Danse

„Intotdeauna este mai usor sa dai vina pe celalalt, decat sa iti asumi… Eu recunosc. E numai vina mea!”  – cugetare proprie a atatora…

Dintotdeauna am avut cele mai bune pretexte. Intotdeauna am gasit pe cineva de care sa ma cramponez. Sa ma leg de el si sa il leg de mine, ca si cum unul din noi nu ar fi putut exista fara celalalt. A fost mama, a fost tatal, a fost o femeie, a fost o alta femeie, iar parintii, iar cate o femeie… De parca scopul pe lume ar fi sa traiesti pentru cate o alta persoana, nu pentru tine. Sa fie altii fericiti – sau nu – ca tu esti in viata ta un pasager, dar alaturi de ei. Un cacat!…

Am vazut scena asta de mii de ori. Sunt eu, intr-un nor de ceata care acopera toata casa. Tu nu esti. Nici ea nu e si nici eu nu mai sunt. Sunt doar eu, singur in toata casa. Uneori sunt nud pentru a nu murdari hainele si pentru a lasa o cat mai putina mizerie in urma. Alteori sunt imbracat in costumul negru si am la gat papionul cel nou, din matase, pentru a fi chipes… chiar si dupa…

Sunt eu si nimeni nu mai e langa mine, nimeni nu ma poate opri. Iau cutitul de paine. In mod paradoxal poate, intotdeauna m-au atras dintii lui mari. Pun mana stanga pe blatul din bucatarie cu palma in sus. Nu, nu pentru a atrage vreo energie vitala, ci doar pentru a inlesni intreaga operatiune. In mana dreapta tin cutitul. Il pun usor cu  dintii pe incheietura mainii stangi. Cam inteapa dintii cutitului, trebuie sa recunosc. Apas brusc si trag cutitul spre mine. In urma lamei dintate se casca o taietura adanca din care navaleste sangele negru. Pe marginea taieturii raman probabil urma firimituri de piele si de carne, ca atunci cand tai painea. Cu cealalta mana o apuc iute pe cea cu incheietura plina de sange si fug repeed in baie. Ma intind in cada si imi asez mainile pe piept. Simt sangele cald si cleios cum se scurge pana pe spate si cum incepe sa se inchege sub mine. M-as misca, doar pentru a vedea daca m-am lipit de cada. Dar nu sunt in stare. Caeta devine tot mai deasa si parca luminoasa. Treptat nu mai vad nici macar marginea cazii. Nu mai vad nimic, decat alb.

Se rupe filmul.

Oare doare? Cu siguranta doare al naibii!… Si daca nu as mai suporta durerea si as suna chiar eu la salvare? Ar veni, dar – pentru ca nu am asigurare medicala – m-ar pune sa platesc intreaga interventie. M-as face de ras, as face o mare mizerie in casa, m-as umple de datorii…

Pana la urma am ajuns la concluzia ca niciunii nu merita sa traiesc pentru ei.. Nici macar eu nu merit.

Revad acest scurt metraj de nenumarate ori. Il vad si il revad in nestire. L-am vazut de sute sau poate chiar de mii de ori. In mintea mea se petrece totul, tot mai des.

In realitate imi mai aprind o tigara, imi mai torn o cana de cafea. Mai visez sa dispar… Sa scap… Sa ma duc oriunde sau nicaieri. Sa  ma manance viermii…

Unii spun ca ar fi un act de curaj, ca un fel de argument suprem. Altii spun ca ar fi doar o lasitate, o fuga din fata provocarilor vietii. Eu nu am curajul acestei lasitati. Nu l-am avut, poate, niciodata. Nici macar atunci cand am luat pastile…

Mai aprind o tigara, imi mai torn o cafea… Este singura mea sinucidere. Singura sinucidere de care sunt capabil…

Nu. Filmul nu se rupe decat in filme. In realitate, el continua pana la sfarsit. Indiferent cum ar fi sfarsitul. Grotesc.

* * *

Imi amintesc… Am luat o supradoza si m-am trezit pe patul de spital. Am dat sa ma misc, dar nu am reusit… Eram legat. De pat. La geam – gratii…

S-a deschis usa si au intrat un asistent si o infirmiera matahaloasa. Infirmiera tinea in mana doua furtunuri si o oala de noapte…

– Hai ca astea sunt ultimele spalaturi… Daca ai fi reusit insa, ne-ai fi scutit si pe noi de munca asta gretoasa… Mai ales ca la ce doza ai scuipat din tine, era destul pentru o cireada…

Din patul de vis-a-vis un tip grizonat se uita zambind…

– Asa am inceput si eu, a ranjit el catre noi… Acum am patruzeci si trei de ani…

Avea o cicatrice pe gat, urma a unei lame de cutit probabil. Pornea de sub o ureche si se termina sub cealalta, ca un imens ranjet al gatului…  Mana stanga o avea bandajata toata, iar pe dreapta avea cusuta o manusa fara degete…

Am ramas zacand cu capul pe o perna imbibata de voma ce imi spalase stomacul. Curul il simteam largit de clizma care inca parca nu iesise toata. Imi venea sa ma cac si imi era frica sa nu ma cac pe mine. Sinucigasul grizonat de vis-a-vis se ridicase din pat si statea acum in picioare langa mine. Ma privea parinteste si ma mangaia cu mana inmanusata pe frunte…

–         Nu-i nimic… Ai o viata intreaga inainte. Ai tot timpul sa reusesti… Poate chiar data viitoare, mi-a spus si obrajii i s-au inudat de lacrimi…

Acum am treizeci de ani. Pe atunci aveam cam pe jumate… Dar nu o sa inteleg niciodata de ce. Eroare? Cinism? Cinism divin?…. Bull shit!

*  *  *

Orice om are un inger si un demon. Si amandoi au grija de el asa cum pot. Eu mi-am cunoscut diavolul. Avea chipul unui om de patruzeci de ani. Chelie, cu doar cateva fire de par in crestet. Ochii mari adanciti in orbite, tristi…

–         O sa ma futi?

–         Eu? Nu, mi-a raspuns el zambind… Dar o sa tot fii futut, mi-a mai zis cu un inceput de ranjet…

–         Si ingerul meu? am mai intrebat si el a inceput sa hohoteasca.

–         Ingerul tau?? Care, din cati ai alungat?…

–         Si eu?…

–         Tu? si-a ridicat mana si a lasat-o imediat sa cada, asa, ca o lehamite parca.

A disparut atunci si nu l-am mai vazut vreodata…

Alors on chante

A bientot

Eu? Mai fumez o tigara, mai beau o cafea… Si cred ca stiu. Diseara eu voi fi frumoasa

2 Răspunsuri to “Sinuciderile unui las -IV-”

  1. Asa cum am mai spus… Chiar imi place!😉

  2. Ma bucur🙂 …

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: