Candva…

Candva… ma voi uita ca acum. Voi zambi… trist. Ma voi bucura si voi plange. Ma voi uita si imi voi aminti. Asa cum imi amintesc acum. Asa cum imi amintesc in fiecare zi. In fiecare clipa. De tot frumosul. De toate clipele. De toate. De tot ce mi-am dorit. De tot ce am visat. De tot ce am trait. De tot ce nu mai sper.

Candva… ma voi uita ca acum. Si prin geamul deschis vor intra in casa si in mine… fulgerele. Si imi voi aminti… ca acum. De toate plimbarile. Prin ploaie. Prin oras. Prin parc. Pe munte. Prin alt parc. Toate cu un singur gand. La tine…

Candva… ma voi uita ca acum. Iar betivul de la masa de alaturi va canta urland…. „Ar fi trebuit sa te sarut, atunci cand am putut”… Cu ochii mari, rosii, injectati… va urla gandul meu, visul si dorinta pentru care nu mai am curaj. Candva mi se cuveneau parca. Dar timpul a trecut. Si am aflat. Ca nimic nu mi se cuvenea. Ca nimic nu mi se cuvine. Ca trebuie sa ma bucur. Atunci cand pot. De ceea ce pot…

Candva… te voi mai revedea. Si voi zambi din nou. Pierdut. Bucuros. Trist. Sperand sa nu se mai termine. Clipa. Visand sa se repete. Din nou si din nou. La nesfarsit.

Candva… Te voi revedea. Cum te intorci in pat si te faci ghem. Cu piciorusele asezate peste mine. Voi face ochi mari si voi zambi. Ca in atat de multe nopti in care imi dispare somnul. Ca in si mai multe nopti in care nu am curaj. Sa mai intru in dormitor.

Candva imi va fi atat de dor… Ma voi chirci si voi spera sa treaca. Totul intr-o clipa. Clipa care va refuza din nou sa vina. Care ma tine chircit in asteptare. Dar nimic nu trece…

Candva iti voi spune ca te iubesc. Mut. Asa cum iti spun de fiecare data cand ma intrebi ce fac. Ridic din umeri… Ca de obicei…

Candva iti voi spune ca te iubesc. Si doar peretii ma vor auzi. Si nu imi vor raspunde. Asa cum nici acum nu imi raspund. In nicio seara…

Voi sti ca nu mai am mult. Candva… Si voi fi si mai trist. Ca nu am stiut sa daruiesc si sa ma bucur.  Atunci cand as fi putut…

Candva ma voi uita ca acum. Ma voi bucura si voi plange. Ma voi uita la un nume, intr-un tabel. Pe prima pagina, la sfarsit… sau nu. La numele celei care mi-a daruit tot… La numele tau. Si iti voi multumi. Pentru tot frumosul si pentru fiecare clipa.

Si voi sti la fel cal acum. Ca am cunoscut un inger. Candva…

 

Cheers darlin’

Candva iti voi darui timpul… I should have kissed you… When I could… Cheers…