eusunt_petronel – Studiu stiintific

covrig-cu-mac2Azi am avut o revelatie. Sau chiar mai multe, nu stiu, ma incurc mereu la numaratoare.

Am descoperit ca am imbatranit ca boul degeaba, cautand gaura covrigului. Visam ca va fi covrigul meu si ca gaura lui va deveni implicit a mea. A mea si doar a mea. Dar am realizat ca toate gaurile sunt la fel, indiferent ca sunt gauri de covrigi sau gauri in perete, vorba unui clasic in viata. Nu, nu e vreun pulitician, e doar clasic. In viata. Unele (gauri) se viseaza stramte, altele poate chiar sunt, unele sunt fierbinti, asa cum e gaura covrigului de mai devreme, altele sunt ude, iar altele au nevoie de lubrifiant…. Cacat. Pana la urma, toate sunt la fel.

Si tot azi am aflat ca vorba aia „viata bate filmul” e de cacat. De fapt, adevarul suprem ar fi ca netu’ bate curu’. L-am descoperit eu. Azi.

Satul sa imi astept ca prostu’, singur cuc, pensia… m-am decis ca dupa atata timp sa fac un pas decisiv. Sa plec in cautarea covrigului meu si a gaurii sale.

Si am zarit-o. Era chiar ea, mandra, falnica, zeita din antichitate. Tanara, zvelta, cu parul lung si zambet fermecator, cu sani obraznici si fund bombat. Si nu era curva, se vedea de la o posta.

Nu am ezitat niciun moment si m-am dus direct la ea. „Buna, vrei sa….?”

„Nu”, mi-a retezat ea tot avantul. „Nu?” „Nu!” „Nu?”, tot nu imi venea sa cred. „Nu!”, continua ea sa raspunda rece.

„Nu?”… „Termina!” a raspuns ea, de asta data isteric.

Nu imi venea sa cred. Eram convins ca e chiar ea, zeita, covrigul si gaura mea. O recunoscusem din prima clipa, era singura care avea nick-ul petronela_eusunt pe intreg chat-ul. Era doar ea….

M-am blocat si nu am mai stiut ce sa ii spun, asa ca am inceput sa cant, asa, ca in copilarie.

„La la

la la la la la la la

la la la la l a”

Apoi am clipit, asa cum numai eu stiu sa clipesc pe un chat si m-am prezentat:

„Eusunt_petronel”

„Aha”

„Aha ce?”, am intrebat eu.

„Ma bucur ca esti petronel”

Imi venea sa o dau cu capu’ de pereti. Deja covrigul meu, cu gaura lui cu tot se transformase in ultima proasta. De parca i-as fi zis eu ca sunt petronel.

„Si cum te bucuri?”, am mai intrebat-o.

Nu a raspuns nimic, dar a inceput sa sara intr-un picior ca proasta.

*

Satul de zeite, covrigi si gaurile lor, am zis sa aleg ceva mai uman. Nici nu a fost greu. Statea singura pe marginea strazii, asa ca am tras-o cu mine in privata. Era bombon_78, chiar ea, draguta. Iar eu eram gata sa devin bonboana_69. Am tras-o in privata si am intrebat-o candid: „Vrei sa…?”

„Nu.”

„Nu?!”

Si nu mi-a mai raspuns. Vaca. Ce mandra era. Ce mandra statuse inainte pe marginea strazii. Ca proasta. Ca vaca.

*

Eram deja nervos, furios de-a binele.

M-am dus la prima Georgiana suta la suta umana si i-am spus direct: „Suji pula, fa!”

Nu a avut nimic de comentat. Probabil ca era ceva firesc. Zisu’, suptu’… nu stiu. Si nici ca ma intereseaza. Fiecare om are realitatile lui. De cacat.

‘Tu-va-n gura. Da’ nu merge, ca pana si micul razboinic s-a saturat sa se scoale pt toate cacacioasele si de vreun an doar se uita cu dispret.

Si uite asa, inca un gentleman a devenit porc misogin.

‘Sh pa voi! Da?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: