Despre Revolutie si falsa revolutie. Ce ai gandi daca…

… Ti-as spune ca salvarea de la sclavie sau inrobire consta in cunoastere, constiinta de sine si puterea pe care fiecare din noi o are?

… Ti-as spune sa nu te lasi purtat de valul celor 80% din oameni care au impresia ca sunt rebeli doar pentru ca denunta autoritatile, doar pentru ca asta e ultima moda?

… Ti-as spune sa nu fii multumit doar sa iti urmezi liderul, dintre cei care ti-au fost propusi?

Cum ar fi daca ti-as mai spune …

… Sa nu defilezi pe strazi, considerandu-te un om informat, numai pentru ca ai mai citit o carte, un articol sau ai vazut un film, care iti ofera o privire fugara a unei cunoasteri neobisnuite?

… Sa nu tipi in megafon fraze imprumutate de la altii…

… si sa nu te consideri original, numai pentru ca faci parte dintr-un grup cu o credinta nepopulara?

Pentru ca toate acestea te vor conduce catre o falsa revolutie. Catre o simpla schimbare de regimuri si nu catre o schimbare de care sa va bucurati si tu, si cei dragi tie.

Iar falsa revolutie e periculoasa. Pentru ca iti da iluzia ca esti liber in fapte si in gandire. Dar este doar o iluzie…

Si cum ar fi daca…

… Ai renunta sa mai urmezi si ai incepe sa indrumi?

… Iar pe cei ce te vor urma, ii vei invata sa inceapa a indruma la randul lor?

Si daca le-ai spune ca singura cale de a conduce cu succes este sa isi inteleaga pe deplin drepturile ce le revin ca fiinte umane, oare cum ar fi?

Este greu sa ii trezesti pe oameni spunandu-le asta.
Pentru ca ei s-au inconjurat deja de ziduri.
Pentru ca vor sa isi apere cu orice pret, statutul lor actual.
Pentru ca s-au obisnuit si le place…

Ei vor sa fie SCLAVI! Gandeste-te…

Intreaba-i si pe altii. Sa se gandeasca si ei.

Dar oare cum ar fi?… Nu imi raspunde acum. Gandeste mai intai.

* adaptare dupa Esoteric Agenda

34 Răspunsuri to “Despre Revolutie si falsa revolutie. Ce ai gandi daca…”

  1. Nu-mi plac revolutiile (chiar dacă am avut impresia, la un moment dat, că am participat la una). Îmi plac evolutiile.

    • Tocmai pentru ca ai avut impresia ca ai participat la o falsa revolutie, zici acum ca nu iti plac… Gresesc?🙂

      • Nu de-aia nu-mi plac. Atunci, revolutia, ca miscare de stradă, a fost singura sansa a unei schimbări. Atunci, miscările de stradă care au urmat, erau nu de inspiratie socialistă, ci doar strigăte, era tribună, singura accesibilă. Poate era si tineretea.
        Într-o societate cât de cât asezată, cât de cât democratică, cât de cât civilizată, revolutia e năvălire barbară, e stergere cu buretele, e înlocuirea valorilor cu mitocănia. Pevolutia nu înseamnă progres, doar criză, mizerie, răsturnarea valorilor. Înseamnă demolare, nu constructie. Înseamnă arbitrar, ba nu, haos. Nu-mi plac revolutiile în sine, fără nicio legătură cu ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989.

  2. Ador revoluţiile, dar numai atunci când se pun baricade în interiorul meu. Sunt când de o parte, când de cealaltă parte a baricadelor din mine…

  3. De ce sa punem semnul egal intre revolutie si violenta? Poti revolutiona si prin alte mijloace. ’89 ne-a marcat prea mult!

    • Pentru ca am fost invatati sa gandim dupa niste tipare, iar acele tipare asa ne invata. E uman ca daca 10 oameni iti spun ca rahatul e bun, tu sa incepi sa ii crezi. Nu o lua personal te rog, e doar un exemplu.

      Si tot in firea omului este sa nu ne putem desprinde de trecut pentru a ne construi viitorul… Asa ca ne traim prezentul strict prin prisma experientelor noastre trecute si tot prin prisma lor vedem si viitorul.

  4. Initial am vrut sa scriu ca este imposibil de realizat, dar cred ca tocmai de aici pleaca totul, de la faptul ca nu incercam sa facem nimic, ca steptam de la altii, sa vina de undeva solutia… si nu vine, normal ca nu vine daca nu credem in ea si daca nu facem ceva in sensul asta…

  5. Calin, ai punctat foarte bine. Revolutiile inseamna intr-adevar rasturnari ale valorilor existente. Dar care sunt aceste valori? Coruptia si eternele scandaluri de coruptie? Eternii vinovati fara vina pe care ii zarim zi de zi pe sticla micilor ecrane si care tin capetele de afis ale intregii prese (mai ales ale presei de scandal, recunosc)? Nepotismele practicate de unii si aduse la rang de arta? Trioul EBa, Gigi si Vadim, care ne va „reprezenta” in PE? Sau?

    Probabil imi vei raspunde ca, de-a lungul istoriei, romanul a fost invatat sa se descurce. Si ca de la misca spaga – generalizata din unitati de invatamand incepand si terminand in spitale de exemplu – si pana la marea coruptie nu e decat un pas? Iar asta de fapt inseamna sa „ne descurcam”?…

    Parerea mea este ca sistemul din ziua de astazi este un sistem de non-valori. Si mai cred ca o revolutie ar trebui nu numai sa inlature non-valorile si sa promoveze adevarata valoare, ramasa undeva in umbra, ci – asa cum foarte bine spune si Cristian mai sus – ar trebui sa fie totodata si o revolutie interioara a noastra a fiecaruia, din care sa invatam cu totii sa ne ghidam dupa principii cum ar fi cinstea si corectitudinea.

    Inainte de a avea pretentii de la ceilalti, ar trebui cu totii sa incepem prin a avea pretentii de la noi…

    Nu este o revolutie clasica, asa cum ne-a invatat istoria. Nu este o revolutie care sa se faca peste noapte, ci in timp. Dar nici nu este o revolutie cu un caracter distructiv.

    Nu e usor, este un ideal, poate chiar o utopie. Dar raman de parere ca asa nu se mai poate si ca trebuie sa incepem sa schimbam ceva.

    • Este FOARTE mult de discutat pe tema schimbarilor necesare in Romania si a probabilitatii lor de a se intampla in timpul vietii noastre.

      Lucrurile nu stau atat de roz daca ne gandim la urmatoarele:

      – intr-o familie clasica, exista cam 3 generatii in 100 de ani. Si sunt foarte dese cazurile in care bunicul, tata si copilul sunt relativ la fel de tampitzi si isi paseaza proastele obiceiuri si sistemul de convingeri de la unul la altul, fara schimbari prea mari.

      – in general, masele mari de oameni reactioneaza si mai lent decat indivizii, ceea ce face ca in 100 de ani un popor sa se schimbe si mai putzin.

      – prin prisma celor de mai sus, putem sa ne dam seama ca de fapt romanii au probleme grele si grave care tin de mult mai mult timp decat ne imaginam, desi e usor sa dam vina numai pe perioada comunista (argument: piesele lui Caragiale sunt la fel de actuale si azi, la fel si articolele lui Eminescu – jurnalist).

      – au trecut 20 de ani si nu s-a intamplat nimic semnificativ in acest popor, ba chiar constatam regrese evidente (ma rog, behaim si pastem iarba ca de obicei, dar parca e mai amara).

      Astea de mai sus par a fi argumente ca sa ne taiem venele pe lung. Insa eu cred ca se poate face o schimbare, dar ea necesita o actiune concentrata, coerenta si continua din partea celor cu IQ-ul mare. Ceilalti, masa genetica, media, cum vreti sa le spuneti, vor urma exemplul.

      Pana acum, actiunile coerente nu au fost punctul forte al romanilor. Este poate piatra noastra de incercare sa schimbam acest lucru…

  6. Poesis, „nu se poate” este tocmai genul de reactie tipic romaneasca. „Suntem prea putini” mi-a zis cineva. Si i-am dat dreptate. Intr-adevar, la alegerile de anul trecut nu am fost decat putin peste 60%. „Nu avem presa!” Asa este, cand 60% dintr-o populatie isi doreste acelasi lucru, este necesar ca macar un ziar sa comunice acel lucru. Altfel nu ar sti nimeni de el…

    „Pentru noi, nimeni nu face nimic” este insa cea mai frecventa lamentare a noastra. Pentru ca am fost invatati sa ni se dea in loc sa ne luam singuri ce ni se cuvine. Pentru ca am fost invatati sa asteptam. Si – nu in ultimul rand – pentru ca este mult mai comod.

    Mi-a placut gandul tau de final. Solutia „(…)normal ca nu vine daca nu credem in ea si daca nu facem ceva in sensul asta…”

  7. Revoltiile inseamna reevaluare si redimensionare raportate la „ceva”. Cred ca era buna chestia cu: ti-as spune sa urmezi acel „ceva” ….si detest din tot sufletul proverbul „capul plecat sabia nu il taie”, si pe de alta parte ar trebui sa ma intreb de ce nu gasesc in mine masura curajului…revolutionar…si asta nu e lamentare…

  8. Ti-am gasit blogul via un comentariu pe hotnews, si il voi citi regulat de acum.

    Foarte bine spus, si foarte adevarat.

    Si daca inlocuiesti „gramofon” cu „megafon” e perfect🙂

  9. Solutia – inca o revolutie!
    Cine naiba mai are chef de prostii pe caldurile astea?
    Si-asa avem mintile tocite…

  10. Imi doreasc o revolutie sufleteasca ce-i drept…uneori simt ca mi-ar fi necesara!

  11. Draga Alex, fara suparare , dar tot ce spui tu si ce discutati aici – la postul asta, ma refer acum – e vanzoleala de cuvinte, eternul ar trebui sa avem initiativa…
    Stii ce faceti aici?! Va periati propria nefericire, amorul propriu….
    va maguliti ca faceti ceva deplangand, (auto)denuntand inactiunea care va/ ne caracterizeaza. Va poftiti unii pe altii sa aveti initiativa, iluzionandu-va ca asta inseamna actiunea. Gargara, Alex.

    Stii… e un aer de redescoperire a Americii in ce spui tu de nu ma pot abtine sa nu zambesc induiosata…
    Cand te raportezi la cazuri concrete faci o treaba mult mai buna Alex. Cand incerci sa operezi cu idei si concepte te pierzi in clisee, in idei care s-au vehiculat de mii de ori prin presa si mai ales in cartile de „devenire” . Stii, alea cu „cum sa”
    -ai succes, infuentezi oamenii, faci un milion de euro. etc.

    Cu mana in barba , pe care nu o am, stau si eu si ma intreb cum va arata lumea in care fiecare indruma pe fiecare, ca tare mult vrem toti sa avem vocatie de lideri, unul nu mai vrea sa urmeze, sa execute. Toti vor sa emane si sa fie formatori… Da, da… O sa fim o societate de formatori si o ne formam si de-formam unii pe altii intr-o fericire…de atata formare n-o sa prea lasam nimic in urma, dar ce mai conteaza…

  12. Sa tragem toti o linie ?
    Hai !!!
    Da, totul e o iluzie !
    Sa incerci sa indrumi ? Urechile au surzit iremediabil, tu esti un nebun in ochii celorlalti.
    Stiu eu pe cineva – un utopic, un nebun… – care striga ziua in urechile surde si seara se intoarce acasa cu aceeasi intrebare pe buze : cum de nu-si dau seama ?!

  13. Eu – nebunul – te saluta. Bun venit si iti doresc sa ajungi sa tragi acea linie.🙂

  14. afirmi: „Ti-as spune sa nu fii multumit doar sa iti urmezi liderul, dintre cei care ti-au fost propusi?” si continui: „Si cum ar fi daca…
    … Ai renunta sa mai urmezi si ai incepe sa indrumi?
    … Iar pe cei ce te vor urma, ii vei invata sa inceapa a indruma la randul lor?”

    oare nu te contrazici in propriile solutii propuse? in ambele situatii avem o multime (mai mica sau mai mare) care urmeaza un lider.

    apoi mai afirmi: „Ti-as spune sa nu te lasi purtat de valul celor 80% din oameni care au impresia ca sunt rebeli doar pentru ca denunta autoritatile, doar pentru ca asta e ultima moda?” daca procentul ar fi real, cu siguranta s-ar mai schimba cate ceva. problema este ca doar vreo 10-15% au curajul sa denunte autoritatile si…ce e mai trist, aproape ca nu se intampla nimic dupa, tocmai pt ca procentul este insignifiant!

    si da, sunt de acord cu: „singura cale de a conduce cu succes este sa isi inteleaga pe deplin drepturile ce le revin ca fiinte umane” dar vezi tu, lumea e ignorata si nu prea e interesata in a-si cunoaste drepturile, prefera mai mult sa execute ordine si sa inghita atunci cand prin logica intelectului lor considera ca au fost nedreptatiti. atat! schimbarea trebuie sa aiba loc la nivel psihologic, ceea ce e foarte greu.

  15. Da, este un sambure de contradictie. Dintotdeauna, omul a avut nevoie de lideri. Iar liderul este cel care sta in prima linie, este mesagerul ideilor colective. Iar daca iese prost, liderul este primul vinovat. Dar tot pentru lider tentatiile sunt cele mai mari. Si este in firea omeneasca sa acceptam tentatiile…

    Iar in locul liderilor cum ar fi sa avem reprezentanti pe care sa ni-i alegem singuri?

    Asa ca de-asta afirm „renunta sa mai urmezi si incepe sa indrumi”. Da, schimbarea trebuie sa aiba loc in primul rand in noi, la nivel de individ. Trebuie cu totii sa fim constienti de nevoia schimbarii si cu totii sa o promovam. Si intr-adevar, nu e greu. E foarte greu asa cum bine ai spus tu…

  16. Ideile din textul tau m-au dus cu gandul la o plaga foarte la moda : gnoza. Exact la fel vorbesc si ei. „Nu trebuie sa te iei dupa un lider” ca apoi sa-ti impuna liderii lor. „Trebuie sa gandesti liber, cu propriul creier”, ca apoi sa te faca sa gandesti exclusiv cum vor ei. „Totul e in interiorul tau : de la pacat pana la mantuire”, ca apoi sa te transforme astfel incat in interiorul tau sa nu mai fie decat ceea ce sadesc ei. Cu alte cuvinte, iti schimba total gandurile, sentimentele, prioritatile pe care le ai in viata. Dar pun in loc ceea ce le convine lor. Ceea ce mie mi se pare o imensa manipulare si o spalare a creierelor.

  17. Eu consider teoria lor buna din multe puncte de vedere, dar pana la un punct. Iar daca oamenii ar invata sa gandeasca singuri si sa stie sa aleaga singuri, probabil ca nu s-ar mai impune nici un lider…

  18. Ce ai gandi daca ti-as spune ca… daca gasesti intr-o luna de zile numai doi oameni carora sa le deschizi ochii asupra realitatii si ii rogi si pe ei ca in urmatoarea luna sa gaseasca fiecare cate doi oameni etc etc etc, dupa 24 de luni (deci, numai 2 ani), populatia Romaniei a fost acoperita?

  19. ‘Increzator’ ca tot romanu’, mai intai te-as verifica. Dar m-as bloca la doi la puterea a cincea egal treizeci si doi :))

    Ar mai trebui totusi gasiti cei cate doi oameni astfel incat sa nu existe riscul repetarii lor intamplatoare. Si nu ar trebui omisa nici stabilirea realitatii…

    Incepem?😛

    • Calculul e corect plus minus o luna, l-am facut eu. E dragutz ca nu trebuie sa gasesti doi oameni pe luna, ci numai doi oameni intr-o luna si gata, partea ta din algoritm a fost efectuata. Si cei doi gasiti de tine la fel, recursiv.

      In momentul in care devine greu sa mai gasesti oameni care sa nu fi auzit respectiva chestie (oricare ar fi ea) raspandita prin acest procedeu care e foarte asemanator fisiunii radioactive, deja notorietatea dobandita a facut ca scopul sa fie atins🙂

      Procedeul pe care l-am expus eu are doua avantaje, zic eu:

      1) Daca la un moment dat se supara „cineva” (oamenii in gri din „Momo”, de exemplu🙂 ) si se apuca sa cenzureze Internetul pentru ca ii deranjeaza, este o alternativa

      2) In sine este un antidot la ceea ce eu denumesc cel mai nociv gand care este in capul, firea si ADN-ul romanilor: „Nu se poate face nimic. Nu se va schimba nimic. Nu putem face nimic” etc

      Mai am si alte idei despre ce se poate face, dar asta implica niste capete de parlamentari, senatori, ministri infipte in tzepii gardului din jurul Casei Poporului pana restul prind frica, dar nu prea e fezabil :)) Sau poate… ? *)

      *) Aceasta emisiune este un pamflet si trebuie tratata ca atare =))

  20. Revolutia presupune o schimbare , de obicei radicala , a oranduirii sociale , nu ce a fost in 1989 la noi , sau revolutiile portocalii sustinute de Big Brother !

  21. Adevarat grait-ati amandoi…

  22. Raman insa de aceeasi parere ca in articol…


    Intreaba-i si pe altii. Sa se gandeasca si ei.
    Dar oare cum ar fi?… Nu imi raspunde acum. Gandeste mai intai.

  23. […] Despre Revolutie si falsa revolutie. Ce ai gandi daca… […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: